00:00|00:00
Profil (29)
Questions/Réponses (1)

How can you be sure, That the last rose Won't turn his thorne, And you'll bleed eternaly the love that grows inside te mask, and appears in front of her eyes?

Suivre
My battlecry 
my battlecry will be " i did it" 
 screamed from the top of my lungs, 
like the most powerful manifestation,
 you would ever heard.
 i was armed with lost hopes and sweet dreams,
 but now my armor is useless..
 my last smile will defy all the moments in which life was a bitch
 and i cried my heart out, in pain. 
 an for a single moment,
 my eyes would steal the beauty of the moon, 
 when , for the last time, they will sparkle... 
i was there, i lived , i smiled, i laughed
 and for a briefly moment 
it is enough to make it through the day to breathe in one more time,
 to realise that i can be more than that.  
Piesa
sunt ca o piesa intrerupta undeva la mijloc,
 cand abia astepti sa auzi
 pentru a nu stiu cata oara acel riff, 
acea parte ca da fiori... 
 dar eu sunt doar pe marginea unei alte prapastii
 si ca sa ajung acolo, 
 trebuie sa ma eliberez de mine, 
sa zbor pentru putin timp, 
 undeva atat de sus ,
 cat sa va ating cu privirea
 si sa ma priviti cum cad dintr o lacrima albastra a cerului
 intr o ploaie nebuna si rece de sange.
 come and witness my suicide, 
 come and don t turn your look away,
 but please keep a small memory
 of me smiling in the depth of your soul. 
Suav
lent, suav 
 ma invart prin camera descheind incet nasturii de la camasa ta.
 in timp ce tu fumezi o tigara, 
si ma urmaresti cu privirea.
 esti plini de vicii, foamea din privirea ta arde.
 mangai cu fum de tigara fiecare parte din pielea mea dezgolita,
 lasand in urma fiori reci si o privire mult prea flamanda de mai mult .
 aproape strivesti tigara intre-ti buzele rozii cand clipele se curg incet
 si parca si piesa e mai lenta cand tu treci prin dantela neagra
 si ma privesti goala. ai zambetul ala de " te vreau aproape" 
 iar eu stiu ca te simti subjugat de propia-ti minte
 iar nevoia devine din ce in ce mai amara
 te sufoci in valuri de material diafan
 in neputinta de a te atinge de mine.. 
 prins intre impulsul de a termina tortura si n acelasi timp....
 de a savura momentul.
 insa e prea tarziu sa mai dai inapoi,
Deja a inceput un alt razboi. 
                                                            te bati 
                                                   incet dar sigur,
                                        te bati cu aureole de hartie, 
                                   ce coloreaza o  inima supta de sange
                                Si totul pare un univers pierdut in noaptea cea mai neagra
                       si imbatat cu cel mai dulce vin , sa stiu sigur ca nu mi vei uita gustul amarui 
                 de dupa cea mai dulce degustare, avuta intr o noapte, cand luna era plina , si inima mea     
          inca nu se scurgea in pahar , rugand zeii sa fie gata totul, dintr o singura gura, o singura sansa , un singur shot 
                                           si amandoi am fi uitat, de unde am plecat. 
                                  din cand in cand , unul trebuie macar sa visezi 
                              ca aureolele sunt reale, si ca tot ce a simtit, nu erau doar iluziile 
                         unui copil ce si dorea prea mult, marea....
Spune-i  
spune-i chipului de lut ca dragostea te face sa zbori...
 ca lumina pica altfel pentru visatori si ca planeta se invarte invers. 
ca gresia din bucatarie e loc de discutii de viata 
si ca pe tavanul camerei se regasesc instinctele tale pulsand ritmat.
 spune ochilor ei cruzi ca toti oamenii mor la final
 si ca "carpe diem" nu e doar un citat, 
ca asta iti urla plamanii la prima gura de aer rece dimineata,
 ca de asta iti pompeaza sangele frenetic
 ca tu vrei sa urli 
 sa canti
 sa zbori
 sa mori
 si daca asta nu e de ajuns,
 spune-i sa-ti asculte bataile inimii cand o ai in brate
 si sa se piarda in cavitatea ta toracica 
sa redeseneze organe sa reoganizeze doar cat sa si faca caminul 
acolo unde si esenta vietii ii tine companie si muzica o imbie pe fundal.
 atunci, daca nu va intelege renunta... 
chipul de lut nu-ti apartine nu e creat pentru sufletul tau obosit si plin de cicatrici. 
Ma imbratiseaza marea ,
si nu realizez unde se termina bratele tale si unde incepe albatrul infinit
Ma saruta bland soarele,
ma incalzeste,insa nu are posesivitatea ta,si nici acei fiori....
aud pescarusii,
si totusi, vocea lor e pitigaiata, nu grava si calda  cum o auzeam pe a ta.
ma intorc in locuri in care avem amintiri
doar pentru ca vibe ul meu sa nu omoare psihic lumea,
si.. pentru a suporta fericirea celor din jurul meu,
caci eu inca simt lipsa celei ce-mi apartinea.
iti simt bataile inimii,
doar cand o ascult pe a mea.
intr-o lume defecta, esti inca lumea mea,
si pentru o clipa, tot ce as putea visa.

Am rupt bucati din mine
doar dorinta de a nu-mi aminti de noi,
insa niciodata nu credeam ca acele parti ma fac "EU"
dulceata din voce cand alint sau cer ceva,
privirea de "copil inocent" cand cer atentie,
atingeri usoare pe umeri,
sau cand ma arunc in spate
doar ca sa ma cari...
fac parte din mine, 
desi na-s recunoaste-o vreodata
eu cea de acum,
apartin atat de usor si trecutului, si prezentului , si viitorului
si atat de mult sentimentelor.
ai aruncat o vraja pe un chip meschin 
In ridurile caruia citeai mii de regrete,
si-n ochii aia,in care obisnuiai sa pierzi vise
nu va stii nimeni
ca tu nu te-ai mai regasit ultima oara,
ca esti incomplet de atat de mult timp...
incat nu stii ce-ti lipseste.
te macina lipsa ei,
ii vrei prezenta chiar si pentru o clipa,
balsamul buzelor ei pe pielea ta,
mangaierea lor pe muscaturile lasate pe buzele tale,
ea inca nu a uitat ca asta iti era ticul nervos,
o ultima imbratisare, o ultima sclipire,
un ultim "te iubesc"  spus mut,
sau poate  urlat mai tarziu din toti plamanii...
vraja nu s-a rupt, 
ea inca te iubeste,
dar v-ati pierdut la ultima rascruce
zicand ca vreti ceva diferit de la viata
si poate peste ani si ani,
va veti intoarce..

Ma sting
ma arde noaptea, odata cu ultimul meu shot
mici lacrimi isi fac loc in ochii-mi verzi,
macar acum e doar de la gustul arzator din trahee
simt nevoia unei nopti in care clipele sa nu existe,
in care eu si nimeni altcineva sa nu conteze.
M-am imbracat in negru azi,
tin doliu pentru umorul unora,
si poate pentru tineretea mea,
dar cine mai are timp sa planga 
cand vrei un rasarit 
al unei vieti noi
si te multumesti cu ala de afara
si zici ca te schimbi, ca devii alt om,
si niciodata nu te tii de cuvant.
ma sting in ultima tigara fumata,
si ma aprind cu alcoolul din vene,
de mult am incetat sa vreau
sa sting ce arde in mine.
probabil doar asa,
am reusit sa ajung unde sunt. 
renasc ca un phoenix.
1 | 2