curg rauri din mine pe o pagina alba 

patata pe colturi de un rosu inchis. 

 curg rauri de plete roscate pe umeri albi,

 imaginea perfecta contrastul suprem alb negru, 

si o pata de culoare.

 un univers integru de rau bine si pasiune,

 care se scurge incet acoperindu mi si trupul, 

 ca un tatuaj.

 apar povesti triste, groaznice, romantice 

daca stii cum sa citesti un suflet.

 ele urla povestea lui nimeni,

 intr o seara de iarna, 

 ce visa la ani lumina la lumina slaba a unei lumanari,

 ce i oferea culoarea perfecta pentru un apus murdar. 

 de ai fi vazut o asa,

 nimic nu ti ar mai fi parut atat de fascinant... 

poate ea si.... 

 a da, ea si marea.