Haos

e haos in lumea mea 

 e plin de clipe si tigari arse pe jumatate,

 de lacrimi care nu au curs,

 de scrum de la vise ce mi au murit in brate.

 intortochiat e drumul pe care pasesti , straine 

vezi sa nu te piezi in neant. 

 e haosul pe care l respiri, 

 e briza ce te face sa respiri, un drog nou, la care nu rezisti.

 e haos in inima mea,

 te ranesti la orice colt de cioburi din bucatile ce s au rupt din mine,

 si au ramas cicatricile. eu sunt luna intr o lume de negru smoala,

 intr o clipa o furie rosie,

 iar in alta o alta pagina goala.

 e frig la mine n labirint,

 baricadeaza ti inima bine, ascunde o in abis

, numa sa nu o fur,

 privind in cristale margelate si uitand sa mai rasar. 

 e haos, ceata, si un mult prea banal nesfarsit..

 ajungi la un capat de lume, unde nu pare sa se schimbat nimic, 

 dar nici tu n ai idee cat de mult te a schimbat, 

o ultima adiere, ce parea calda in iad,

 si cat de mult te am dat peste cap.